Sergiu Nedelea este unul dintre cei mai buni somelieri specializati in prezentarea podgoriilor si vinurilor romanesti. Desi este considerat unul dintre putinii somelieri completi pe care ii avem, Sergiu considera ca niciodata nu stii destul despre vin.

Este solicitat nu numai pentru prezentari de vinuri, ci si pentru  jurizarea diverselor concursuri in domeniu, fiind Presedintele Juriului la BARMANIADA 2010, in cadrul etapei de Somelier – care va avea loc pe 16 noiembrie.

Vinul este marea sa pasiune si a acceptat sa ne spuna cateva cuvinte despre inceputurile sale in meseria de somelier, calitatile necesare pentru a fi un somelier desavarsit, satisfactiile avute in acest domeniu, dar si cateva lucruri interesante despre vin:




BARMANIA: Ce este un somelier?

SERGIU NEDELEA : Somelierul este un profesionist pe care de obicei il intalnim in restaurante,  in magazinele specializate sau in calitate de consultant la producatorii si comerciantii de vinuri. El are ca atributii directe (prin expertiza pe care o detine) gestionarea si comercializarea bauturilor in contextul oenogastronomic.

B : Povestiti-ne cate ceva despre inceputurile dvs in cariera de somelier.

S.N. : Profesia de somelier mi-am insusit-o cand inca nu stiam ce inseamna cuvantul ‘somelier’. Am avut ocazia sa lucrez la Crama Seciu – un complex turistic situat in mijlocul viilor, in locul unde incepe practic podgoria Dealul Mare. Printre atributiile specifice (eram sef de sala), prezentam turistilor vinurile din portofoliul cramei, folosind un limbaj «furat» de la specialisti. Erau vremuri cand meseria se mai si fura. Apoi m-am specializat urmand un curs de somelier la THR Consulting Group Bucuresti si astfel improvizatia cupajata cu pasiunea s-a decantat si a devenit profesie.


B : Care este rolul unui somelier in industria horeca? De ce avem nevoie de un specialist in materie de vinuri?

S.N. : Aceasta intrebare este dificila, pentru ca rolul somelierului in horeca, desi este definit inca nu este implementat, sau cum ar spune nenea Iancu : «e sublim dar lipseste cu desavarsire». Rolul si locul profesionistului  numit somelier este definitoriu in restaurant, pentru ca vinul si celelalte bauturi, alaturi de preparatele culinare fac  practic conceptul. Restaurantul nu este doar o cladire, este un concept, este locul unde se consuma mancare , bautura si servicii, ori pentru toate acestea trebuie sa ai specialisti.


B : Ce calitati sunt necesare pentru a fi un somelier?

S.N.: Calitatea principala, cred eu, este sa-ti placa ce faci. Daca poti sa-ti folosesti simturile pentru a aprecia calitatile unui aliment, daca ai acumulat cunostinte despre oenologie, istorie, geografie, daca stii sa fi diplomat si mai ales modest in ceea ce faci, atunci te poti considera somelier.


B: Care este cea mai mare satisfactie pe care ati avut-o, in aceasta meserie?

S.N. : Intodeauna m-am ferit de cuvintele : cea mai mare, cel mai bun… Exista bineinteles satisfactii ca in orice meserie. Mi-aduc aminte cu placere cand am prezentat si oferit spre degustare vinurile unor maestri ai scenei romanesti, iar acestia m-au aplaudat la sfarsit. A fost pentru mine o mare onoare sa fiu aplaudat de actori celebri. Tot la capitolul satisfactie profesionala, pot trece fascinatia celor care ma asculta prezentand un vin si realizeaza ca in urma explicatiilor mele,  pot intelege vinul si asocierea acestuia cu preparatele culinare. Onorant este sa ai ocazia sa poti  prezenta, oferi spre degustare sau comercializa vinuri deosebite.


B : Care este, in prezent, nivelul la care se situeaza cultura vinului la romani? Ce ar trebui sa facem noi, cei din breasla aceasta, pentru a starni interesul si a imbogati aceasta cultura?

S.N. : Se spune ca vinul inseamna cultura si este un corolar al civilizatiei. Nu vreau si nici nu pot emite eu judecati de valori asupra nivelului de cultura al romanilor in privinta vinurilor, dar pot spune ca noi ca specialisti avem datoria profesionala de a ridica acest nivel, iar acest lucru nu se poate face dacat prin munca noastra de zi cu zi.




Despre epidemia de filoxera de la sfarsitul anilor 1800 si vinurile din Chile

Cultura vitei de vie in America de Sud incepe dupa cucerirea imperiului Incas de catre spanioli. In anii 1532-1533, spaniolul Francesco de Caravantes a introdus in Peru vita de vie, adusa din Insulele Canare.  In anul 1888, vita de vie din Peru a fost distrusa de epidemia de filoxera. La aceasta castastrofa s-au adaugat ani de neliniste politica si astfel productia de vinuri peruane a reaparut in anii 1980-1990 cu butasi importati. In Chile viticultura este mai noua si se poate vorbi despre cultura vitei de vie dupa cel de-al doilea razboi mondial. Dezvoltarea propriu-zisa s-a facut in ultimii 20 de ani. In Chile se fac intr-adevar vinuri deosebite dar nu sunt «cele mai…». Lipsa anumitor boli ale vitei de vie, relieful si nu in ultimul rand oamenii au reusit sa faca din statul Chile un important producator de vinuri de exceptie.




B : Este sampania vinul suprem?

S.N. : Oui, yes, si, ya, yghen….da !


B : Este necesar training pentru degustare, sau este o calitate innascuta?

S.N. : Chiar daca unii oameni se nasc cu un talent, acesta trebuie educat. In concluzie consider ca fara pregatire nu se poate.


B : Un vin poate fi aperitiv, in asociere cu o anumita mancare si digestiv, in asociere cu o alta?

S.N. : Vinul perfect pentru asemenea asocieri este sampania, singura conditie este sa fie vinificata in sec.


B : Ce ne puteti spune despre  vinul invechit de colectie  ?

S.N. : Vinurile de colectie, vinurile vechi in general sunt de multe ori asemeni unui bilet de loterie. Se stie ca vinul are o anumita durata de viata, conditionata de conditiile de pastrare. Daca pastrarea nu a fost corecta, vinul devine impropriu consumului. Sunt butelii cu vin foarte vechi care au valoare numai datorita faptului ca fac parte din colectii celebre sau sunt din ani memorabili, dar odata cu desfacerea sticlei pot fi surprize neplacute cu lichidul  din interior. Deci mare atentie cand achizitionati o butelie cu vin vechi.


B : De ce vinul dulce (atat de apreciat de romani) este respins de cunoscatori?

S.N.: Cunoscatorii apreciaza in general toate vinurile. Sunt bineinteles anumite afinitati, unora le plac anumite soiuri, unii prefera vinurile rosii, unii vor vinuri seci, altii vinuri dulci. Cum am zice : gusturile nu se discuta. Un adevarat cunoscator insa va tine cont intodeauna de regulile de asocieri oeno-gastronomice si nu va incepe masa cu un vin dulce (de exemplu).  Vinurile dulci sunt apreciate pentru simplul fapt ca gustul de dulce este mult mai prietenos si nu trebuie plasat imediat in zona subculturala a gusturilor vinurilor.


B : Daca un incepator ar dori sa intre in tainele vinului, care ar fi pasii de urmat?

S.N. : Datorita exploziei informationale, gasim in spatiul virtual sau printat multe din cunostintele care ne-ar descifra tainele vinului. Trebuie sa tinem cont ca vorbim totusi de un aliment si, fara a-l analiza senzorial, fara a-l degusta la propriu, nu putem intelege vinul. Exista institutii de formare profesionala in care poti capata cunostinte si te poti certifica in domeniu, dar sunt si zone destinate entuziastilor.


Pe langa literatura de specialitate va recomand site-ul meu : www.winetaste.ro, care are la sectiunea parteneri trimitere catre alti specialisti si formatori din lumea vinurilor.